Noua lege 189/2025 privind restricțiile pre și post angajare (denumită generic legea pantouflage) creează o serie de obligații pentru instituțiile, autoritățile publice, companii și angajatori din sectorul privat precum și pentru mai multe categorii de funcționari și demnitari.
Iată ce trebuie să facă sectorul public (instituții, autorități, companii de stat) pentru a se conforma prevederilor Legii pantouflage 189/2025.
Articolul de mai jos vizează doar o parte din obligațiile instituțiilor, și anume acele OBLIGAȚII care cad în sarcina EXCLUSIVĂ a conducătorului entității.
OBLIGAȚIILE CONDUCĂTORULUI ENTITĂȚII PUBLICE (autoritate, instituție etc.):
1. Desemnarea, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției, a unei persoane sau a unei structuri responsabile care să exercite atribuțiile prevăzute de lege.
Acte administrative:
- Miniștrii sau șefii autorităților subordonate emit ordine, primarul sau președintele consiliului județean emit dispoziții șamd.
- Decizie internă / Ordin al conducătorului trebuie să includă temeiul legal, nume persoanei, persoanelor sau denumirea structurii, după caz, atribuții, responsabilități, raportare, etc.
DESCARCĂ AICI MODEL DE ACT ADMINISTRATIV PENTRU DESEMNAREA PERSOANEI SAU A STRUCTURII RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA LEGII PANTOUFLAGE!!! (soon)
Când e nevoie de persoană și când de o structură? Variante posibile
| Când? | Avantaje | Dezavantaje | |
| Desemnare unei singure persoane | Instituția e mică sau medie (sub 100-150 angajați) Riscurile de pantouflage sunt reduse și puține persoane intră în rotație Când nu se pot face angajări / cheltuielile sunt înghețate | Implementare rapidă Claritate în responsabilitate și raportare O persoană care a exercitat deja un rol preventiv (consilier de etică, persoană responsabilă declarții) poate scurta timpul de înțelegere a mecanismelor de integritate | Vulnerabilitate când persoana lipsește (concediu, volum de muncă crescut); Asigurarea continuității poate fi dificilă |
| Desemnarea unei structuri existente(ex. HR, juridic, compartiment integritate etc.) | Instituția e mare (peste 150 de angajați) Există deja structuri de control intern managerial sau resurse umane care pot prelua atribuția Rotațiile sunt frecvente | Stabilitate și capacitate operațională mai mare Continuitate la plecarea unui angajat Posibilitatea distribuirii sarcinilor între mai multe roluri | Diluarea responsabilității și introducerea unor controale ierarhice noi Risc de birocratizare și timpi mai mari de răspuns Necesitatea unui coordonator clar pentru linia de responsabilitate |
| Crearea și desemnarea unei structuri noi(ex. Serviciu Pantouflage – nou în organigrama) | Când instituția e mare și foarte mare sau cu risc ridicat (ex: ministere mari cu rotație intensă) Se dorește specializare și segregarea clară a funcțiilor | Expertiză dedicată exclusiv pantouflage Permite verificări extinse și sesizarea ANI în timp util Poate deveni un nucleu de integritate (analiza, prevenție, pregătire profesională, dialog constant cu ANI etc.) | Costuri suplimentare (resurse financiare, costuri operaționale etc.) Risc de suprapunere cu HR / juridic / compartiment etic daca funcția nu e clar definită Durată lungă până la operaționalizarea deplină. |
2. Poate persoana care este desemnată cu implementarea legii Pantouflage să dețină și alte roluri?
(ex. persoană care are și atribuțiile desemnate pentru declarații de avere și de interese, consilierul de etică sau persoana responsabilă pentru primirea avertizărilor în interes public)
Legea 189/2025 nu interzice cumulul deși creeaza o segregare indirectă a funcțiilor. Mai exact, Legea 189/2025:
- prevede în sarcina explicită a consilierului de etică îndrumarea persoanelor care se supun regulilor pantouflage, din oficiu sau la cerere.
- prevede în sarcina persoanelor desemnate pentru restricțiile pantouflage o serie de atribuții privind gestionarea notificărilor, declarațiilor, efectuarea de verificări etc.
Se poate concluziona astfel că intenția legiutorului a fost să separe rolul de consiliere cu privire la restricții de managementul și controlul actelor și documentelor efectuate în contextul prevederilor legale. In practică, asta poate duce la un conflict funcțional între consiliere și verificare iar auditul intern / extern poate semnala lipsa segregării sarcinilor.
De asemenea, conducătorul trebuie să fie atent să nu creeze un volum de muncă suplimentar (de ex. Sef Serviciu Resurse Umane este și responsabil pe declarații de avere, și pe avertizori de integritate și pe restricțiile pantouflage, în timp ce exercită și funcțiile specifice de conducere pe resurse umane). În acest caz, adăugarea „atribuțiilor pantouflage” poate crea blocaje sau implementarea superficială a legii.
MINI GHID PRIVIND ALEGEREA PERSOANEI RESPONSABILE:
La desemnarea unei persoane care să preia atribuțiile „pantouflage”, conducătorul trebuia să țină seama de următoarele:
- Optimizarea responsabilului de restricții pantouflage – eliminarea riscului, dacă se poate, de suprapunere a funcțiilor de consiliere cu cele de management și verificare;
- Volumul total de muncă și capacitatea reală de gestionare (de ex. dacă timpul necesar pentru monitorizare restricții pre- și post- angajare poate fi asigurat efectiv).
- Nivelul de continuitate (dacă absența generată de concedii, boală sau delegații de serviciu poate genera vulnerabilități)
- Persoana trebuie aleasă dintre cele cu un profil care asigură confidențialitate și rezistența la presiuni întrucât atribuțiile pantouflage implica date sensibile
- Trebuie să ia în calcul potențiale conflicte de interese ale persoanei desemnate (caz în care procedurile trebuie să prevadă declinarea de competențe)
- Persoana trebuie să aibă o minimă înțelegere a conceptului de integritate și legislație conexă (SCIM, codul adminsitrativ, Legea 176/2010)
- Persoana selectată trebuie să aibă autoritate administrativă minimă pentru a colecta informații (atribuții fișe de post, contracte semnate) și expertiză pentru a efectua diligențe din surse deschise (mai ales pentru monitorizarea restricțiilor pre-angajare)
3. Ce alte măsuri cad în sarcina conducătorului instituției sau autorității publice?
Modificarea ROF-ului– atunci când se desemnează o structură specializată; când se desemnează o structură specializată NOUĂ, atunci trebuie modificată și organigrama;
Asigurarea actualizării fișei / fișelor de post cu menționarea explicită a noilor atribuții (incluzând referințe cu privire la monitorizare, gestionare, evidență, raportare, măsuri preventive, verificări etc.)
Asigurarea elaborării și adoptării Procedurii operaționalăcare să evidențieze fluxul de raportare, termene, relațiile cu celelalte departamente, menținerea evidențelor, sesizarea ANI, resurse implicate șamd.
Actualizarea documentelor de control intern managerial (SCIM) – registrul riscurilor
Asigurarea instruirii interne (instruire dedicată pentru angajații care se supun regulilor dar și instruirea persoanei desemnate)
Integrarea cu documentele de politică națională anticorupție – de exemplu prin asigurarea includerii în Planul de integritate prevăzut de SNA, raportarea către Secretariatul Tehnic al SNA, includerea pantouflage-ului în Declarația de Asumare a Agendei de Integritate
4. Când trebuie conducătorii de autorități și instituții să implementeze prevederile pantouflage care cad în sarcina lor? Termenul limită pantouflage
„(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în implementarea sa au obligația elaborării, prin acte interne, a procedurilor privind restricțiile pre- și postangajare.”
Atenție, termenul limită până când autoritățile și instituțiile publice trebuie să elaboreze documentația internă privind restricțiile pre- și post- angajare este de 20 februarie 2026 (90 de zile de la intrarea în vigoare). Termenul limită până la care instituțiile trebuie să desemneze persoane sau structuri responsabile este de 22 noiembrie 2026 (12 luni de la intrarea în vigoare)
Informațiile prezentate pe această platformă au caracter general și reprezintă o interpretare a prevederilor legale, a practicilor administrative curente și a standardelor aplicabile în materia integrității.
Aplicarea concretă a Legii nr. 189/2025 și a celorlalte acte normative incidente poate varia în funcție de:
- ordinele, instrucțiunile și metodologia emisă ulterior de Agenția Națională de Integritate (ANI);
- evoluția practicii administrative și a cazuisticii instituționale;
- interpretările autorităților cu rol de verificare sau control;
- jurisprudența instanțelor de contencios administrativ;
- actualizările legislative ulterioare.
Deși informațiile sunt redactate cu atenție și pe baza celor mai bune practici, autorul platformei nu poate garanta exhaustivitatea, actualitatea permanentă sau aplicabilitatea directă în fiecare situație individuală.
Leave a Reply